Budu - Album de amintiri

Budu mi-a picurat în suflet dor. Dor de bunici și străbunici, de traiul molcom de la țară și de oamenii care își vărsau tristețile și frustrările pe ogor, cu sapa.

Rusty Adriana Holtei, îndemnată de șoaptele trecutului, a povestit în cuvinte alese și culese cu grijă despre familia sa, în special despre tatăl și bunicul ei, iar dacă vă era dor de poveștile la gura sobei istorisite în cuvinte simple, dar înțelepte, atunci trebuie neapărat să citiți și voi acest roman cu parfum de trifoi proaspăt cosit.

Ai lu' Budu sunt oameni învățați cu greul, dar care au avut în viața lor stâlpi stabili de hărnicie și dârzenie, bărbați care reușeau să adune în jurul lor toată familia. 

Pe parcursul romanului, Rusty ne face cunoștință cu fiecare rudă în parte, unchi, mătuși, bunici, având despre fiecare câte o amintire neprețuită, desfășurând povești împletite cu măiestrie pe fundalul pastel al vieții de la țară cu bune, dar și cu rele.


"- Bine-ai revenit, unchiule! Iera cât p'aci să dai ochii peste cap, îi zise nepotul căluşar în timp ce omul încerca să priceapă cam ce-ar vrea să spună nepotul. Își aduse aminte că plecase să taie nucul ăla care-i stătea în cap, iar acum se vedea cu tot satu' la el în obor și cu călușarii grămadă acolo, în sufletul lui. O mai văzu pe Joița cărând o damigeană de cinci litri cu vin, oferind-o călușarilor degeaba. Asta era prea de tot, enervându-l și mai tare!"


Știți momentele acelea când vă strângeți toți membrii familiei în jurul unui album cu fotografii vechi, depănând din amintire întâmplări mai vesele ori mai triste? 

Budu este un album de amintiri, povestite viu și colorat cu însuflețirea specific oltenească, ducându-te parcă cu gândul la șarmul lui Nea Mărin.


"Şi acum, dudul bătrân, simţind sau văzând de la înălțimea lui într-una din zile cum moartea dădea târcoale casei, şi-a sacrificat o creangă, oferindu-i-o lui Florică pentru a-i fi stâlp pentru cruce și a-l însoți în moarte pe ultimul lui drum.

Toc, toc, toc se auzea afară în curte toporul care muşca cu lăcomie din creanga ce se transforma în stâlp, pe când în casă lacrimile cădeau, iar vorbele refuzau să mai spună ceva."


Sinceritatea scriiturii mi-a adus pe alocuri lacrimi în ochi. 

De la obiceiurile de înmormântare, ca făurirea stâlpului pentru cruce, cioplit dintr-un dud bătrân, până la veselia nunților la cort cu lăutari guralivi și bătrâne oftând și ștergându-și plânsul molcom cu un colț de batic, toate astea m-au transpus acolo, pe glodul ulițelor satului animat de muncile agricole. 

Iar Rusty m-a purtat prin bătătura multor curți, mi-a arătat țoluri și macate înflorate, iezi zglobii, dar mai ales simplitatea omului de la țară ce poate nu ajunge niciodată să-și îndeplinească visul din tinerețe, ducând în spinare dezamăgiri amare.


"O bătrână aprinsese o lumânare pentru sufletul înecatului, care murise fără lumină. Legă strâns funia de pom, aruncându-şi cămașa și opincile, prinse bine cu mâna funia, coborând uşor în fântână. Câțiva ochi îi urmăreau fiecare centimetru alunecat spre inima fântânii. Atinse destul de repede apa rece cu piciorul, lucru care îl făcu să tresară. Inima îi bătea cu putere, iar ochii căutau un loc unde putea să-şi scufunde picioarele în apa rece fără a-l călca pe cel căzut acolo. Lumina soarelui pălise spre fundul fântânii, iar pereții reci te îndemnau să nu poposești prea mult acolo... urâtă moarte! Înecat în fundu' pământului", că asta părea fântâna să fie atunci, un culoar spre centrul Pământului."


Autoarea a pictat durerea și bucuria familiei sale cu dorul ce se simte în fiecare rând, în fiecare cuvânt de-al locului (explicat pe înțelesul tuturor în multe note de subsol), iar datoria mea, acum împlinită, a fost să vă vorbesc despre acest tablou literar din care, pe nesimțite, am ajuns să fac parte, măcar ca privitor. 

Și acum mai aud foșnetul ierbii, cântecul greierilor în lanul de grâu, zumzetul tractoarelor pe tarlale, simt gustul pitișoarelor proaspăt scoase din cuptor și răcoarea picăturilor de rouă pe tălpile goale, iar dacă și vouă v-am făcut poftă de simplitatea "oborului" părintesc, atunci vă invit să-l citiți pe Budu, cu ochii, dar și cu sufletul. 

Budu se poate comanda printr-un mesaj privat pe Facebook, pe profilul autoarei Rusty Adriana Holtei.


Click pe link, dragilor!

Lecturi minunate!

Comentarii

Postări populare