Ivo Dima - Zâna cărților

 

Tinerică, roșcătică, Ivo Dima este prea cuminte pentru lumea asta. Vă jur! Dacă ar avea o baghetă magică cu siguranță ar face lumea în care trăim un loc mai bun.

Și pentru că este fată cuminte și a publicat o mulțime de cărți tare drăguțe, am provocat-o la un interviu.

Curioși să vedeți ce a ieșit?

 

Știu că ești foarte ocupată și îți mulțumesc că ți-ai rupt din timp pentru a răspunde întrebărilor mele, dar oamenii vor să știe cine este Ivo Dima? Deci, cine ești tu?

 

Ivo Dima e o fată, da contrar așteptărilor și presupunerilor că aș fi bărbat după nume, de douăzeci și șapte de ani, în majoritatea timpului cu zâmbetul pe buze. Dar na, mai sunt și zile proaste când sunt un demon nebun. De profesie sunt farmacistă și scriu cărțile în timpul liber sau când mi se permite. De când am copilul, sunt mult mai solicitată decât atunci când eram tânără și neliniștită.

 

Cum ai început să scrii și ce te-a făcut să mergi mai departe cu activitatea literară?

 

Scriu din clasa a VIII-a, parcă. Nici nu mai țin minte de când. În acea perioadă treceam printr-o obsesie cu anime-ul Naruto și am început să scriu povești de dragoste cu personajele mele preferate de acolo. Apoi am luat o pauză. Am descoperit Wattpad în primul an de facultate datorită cumnatei mele și de acolo a început aventura. Primele mele cărți nu au avut niciun impact pe platformă și le-am șters. Apoi am început Jocul iubirii și am început să scriu cât mai mult. Când m-am hotărât să public, nu am crezut că voi reuși, dar here I am.

 

Vorbește-mi puțin despre cărțile tale și despre proiectul Vesper.

 

Cărțile mele au toate un loc special în inima mea. Nu sunt cele mai bune, dar încerc să fie cât mai complexe de la o idee la alta, de la un manuscris la altul. Am învățat foarte multe de când am publicat prima mea carte și acum nu mai vreau să mă opresc. Mă eliberez din cotidian cu ele. Când am o zi proastă la muncă sau acasă, pur și simplu deschid laptopul sau telefonul și scriu. Un rând, două, o replică, un fragment, nu contează ce, dar trebuie să scriu. Să mă simt bine că mi-am pus gândurile pe hârtie și că m-am eliberat de tensiunea din acea clipă. Scrisul e medicamentul pentru stările proaste. Asta dacă nu intru în blocaj.

Proiectul Vesper e unul absolut minunat. Se încurajează și se ambiționează autorul pentru a scoate ce e mai bun din el. Echipa e absolut divină și nu cred că aș fi putut găsi una mai fantastică decât atât.

 

Dacă ar fi să alegi o singură carte, din toate pe care le-ai scris, care ar fi aceea și de ce?

 

Nu pot să aleg o carte. Efectiv îmi e imposibil pentru că sunt zile când vreau să fiu în lumea din Iubiri de neuitat, alte zile când vreau să fiu în Texas lângă cowboy și să văd pătrățelele alea în acțiune. Dar în marea majoritate a timpului îmi doresc să fiu în lumea mafiei a italienilor mei. Da, îi prefer pe ei și nu ar ajunge timpul să explic de ce. Mafia Romance mi se pare un subiect foarte frumos, pregătit de explorare și abia aștept să mă întorc la scrisul spin-off-urilor ca să mai descopăr și alte lucruri interesante.

 

Dacă ai putea face o regulă pentru o zi și toată lumea ar trebui să o urmeze, care ar fi aceasta?

 

Să nu mai fie judecat nimeni. Din păcate trăim într-o societate în care se pune mai mult preț pe ce porți,cum arăți și ce ai. S-au pierdut valorile adevărate ale oamenilor și asta este trist. Dacă aș avea o baghetă magică…

 

Menționează o întrebare la care ai dori să răspunzi, dar nimeni nu ți-o pune vreodată.

 

Uf, bună întrebare. Cred că aceea ar fi: E ușor să scrii o carte? Nu știu de ce toată lumea are impresia că e ușor să faci asta. Dar nu este și cred că știi și tu asta. Cel mai greu e când intri în pielea personajelor și se întâmplă o extorsiune a spațiului și apare un mic demon al atenției: soțul, copilul, pisica, care te smulge din starea aia și se pierde vibe-ul de scris. Asta mă termină pe mine și în acele momente îmi doresc să fiu pe o insulă pustie ca să pot termina cartea.

 

Care este cea mai mare nebunie pe care ai făcut-o vreodată?

 

Nu prea am făcut prostii mari. Mi-am văzut de școală și chiar nu știu care ar fi fost. Poate când eram mică și mergeam la bunici, am uitat să-l anunț pe tata ca plec la joacă și m-a căutat cu mașina în tot satul când trebuia să plecăm acasă.

 

Dacă ai putea alege să trăiești în universul unei cărți, serii sau film, care ar fi și de ce?

 

Dacă ar fi să trăiesc într-o carte, aceea ar fi Pe aripile vântului. Chiar ador acea carte și lumea creionată de la vremea respectivă. Uneori chiar îmi doresc să fi trăit în acea epocă și nu în nebunia din acest secol.

Dacă ar fi să trăiesc într-o serie, probabil aș alege ACOTAR. M-am îndrăgostit de modul lui Maas, de stilul ei lejer și de imaginația fantastică. Ca să nu mai spun de Rhys…Mmm… Aștept cu nerăbdarea publicarea următorului volum pentru că am niște presupuneri și chiar vreau să știu dacă sunt adevărate.

Iar în filme, mereu voi avea același răspuns: Harry Potter. Nu cred că mai trebuie să explic cum e seria, cum sunt filmele, cum e magia. Harry Potter all the way.

 

Este ceva ce ai vrea să adaugi? Ce ai dori să le transmiți cititorilor acestui interviu?

 

Mulțumesc mult pentru oportunitatea minunată. Le mulțumesc cititorilor mei, pe care îi ador și care mă încurajează la orice pas. Ador să le văd reacțiile, să le citesc, să mi le povestească. Sunt cei mai tari și datorită lor se întâmplă magia Ivo Dima. La fiecare mesaj frumos, zâmbesc și îmi zic: hai că mai pot să scriu o poveste.

Le mulțumesc enorm și sper să nu îi dezamăgesc niciodată.

 

Cărțile lui Ivo le puteți găsi aici. Click pe link, dragilor!