Amalia Dragomir - Universul unei visătoare

Fata asta este o războinică visătoare. De ce războinică? Pentru că luptă pentru visul ei până în pânzele albe și nu se lasă descurajată de gurile rele. Are o listă uriașă cu planuri de viitor și îi doresc din tot sufletul ca acestea să se materializeze.

 

Haideți să o cunoașteți pe Amalia Dragomir. Sunt sigură că veți rezona cu opiniile sale despre universul literar.

 

 

Bună, Amalia. Îți mulțumesc pentru că ți-ai rupt din timp și ai acceptat să faci parte din acest proiect. Încerc să aduc autorii  români mai aproape de cititorii lor și sunt sigură că aceștia (nu zic că și eu) ar dori să afle mai multe despre tine.

Ce consideri tu că ar trebui să știm despre tine – the good stuff only?

 

Bună, Cătălina. Îți mulțumesc pentru interviu. Nu sunt foarte multe de spus despre mine. Sunt o visătoare și m-am îndrăgostit de scris atât de tare, încât am ales să trăiesc din această activitate. Momentan, am doar o carte publicată și nu foarte mulți cititori. Pot spune că am fost citită mai mult prin prisma activității de content writer, decât ca scriitor de cărți, dar lucrez la asta.

 

Dintre toate poveștile pe care le-ai scris, ai vreuna pe care o iubești mai tare? (Dacă da, de ce anume?)

 

Dacă ar fi să aleg, povestea de suflet rămâne Sfera, dar de iubit, le iubesc pe toate. Într-un mod poetic, aș spune că la fiecare poveste mă fac bucăți și mă reasamblez într-o formă nouă, lăsând părți din mine acolo, între rânduri. Îmi dau interesul în egală măsură pentru toate poveștile pe care le scriu, tocmai de aceea majoritatea încep de la povești mic și se transformă în proiecte gigant. Sfera e gândită în șase volume, urmează niște thrillere pe care le-am gândit în șapte volume, mai am în plan o serie fantasy tot în șase și câteva titluri mici, care, sper eu, să rămână povești independente, dar la cum mă cunosc, presimt că lucrurile se vor schimba pe parcurs. Dar, m-am luat cu vorba și n-am răspuns la întrebare. De ce Sfera? Pentru că e prima carte scrisă de mine, în perioada liceului, și a crescut odată cu mine. Pe măsură ce am crescut eu, s-a transformat și ea, iar acum, când am ajuns la o oarecare stabilitate, s-a maturizat și ea suficient pentru a ajunge în atenția cititorilor.

 

Ca autor recunosc că sunt părtinitoare și iubesc unele personaje mai tare ca pe celelalte. Care ar fi acele personaje îndrăgite de tine și de ce?

 

Între Sabrina și Alexander, l-aș alege cu ochii închiși pe Alexander, pentru că este mult mai echilibrat decât ea și pentru că mi-a ieșit frumușel foc. Sabrina e instabilă și impulsivă, și, chiar dacă e tot copilul meu, Alexander rămâne preferatul meu. La polul opus sunt Dora – fiica Sabrinei și Carol Noir. O aleg pe Dora pentru determinare și pentru că este malefică, dar rațională. Detectivul Andrei (dintr-o poveste ce urmează să apară) este un alt personaj foarte drag mie, doar că am sentimentul că l-am chinuit puțin prea tare.

 

Care este sursa ta de inspirație? Cum ai început să scrii și ce surprize literare ne pregătești?

 

Am mai multe surse de inspirație. În funcție de subiect, citesc foarte mult până reușesc să stabilesc un plan de acțiune. Pentru fantasy mă inspir din tot ce am văzut sau citit și încerc să construiesc ceva nou. Pentru thrillere mă bazez foarte mult pe legende și povești, iar acolo trebuie să citesc mult. Mă ajută enorm faptul că prietenul meu este pasionat de ezoterism și legende, iar atunci când mă încurc, îl întreb pe el. Am ceva proiecte literare în plan. Sfera a luat o pauză de la publicare până anul viitor, dar între timp scriu la celelalte volume, astfel încât să pot oferi mai multe cititorilor. Am început un proiect cu 7 thrillere, din care două sunt gata și urmează să vadă lumina tiparului. Urmează să încep o serie scurtă, din două sau trei volume, care mă scoate foarte tare din zona mea de confort, fiind vorba de un romance și un SF primit provocare de la o prietenă. Am o listă uriașă de planuri și idei, dar cum timpul îmi joacă feste de cele mai multe ori, cred că anul acesta vom avea romance-ul, o parte din thrillere și mare parte din Sfera gata.

 

Care este cel mai surprinzător lucru pe care l-ai descoperit intrând în lumea aceasta pestriță a scriitorilor?

 

Mi-am mai confirmat o dată că oamenii sunt ciudați. Foarte ciudați. Încă mă mai amuz pentru feedbackul negativ primit la Sfera, de la cineva care a confundat genul fantasy cu cel SF și a comentat în consecință. Am fost puțin contrariată și de atitudinea unor editori și de abordarea anumitor edituri, dar și de acțiunile unor scriitori – nu nominalizez, n-ar avea sens. N-am fost surprinsă însă pentru că trăim în România și, din păcate, pare specific nouă să ne vedem propriul interes, fără să ne pese de ceilalți.

 

Ce citești și ce îmi poți recomanda, acum, pe loc?

 

Mai am puțin și termin Grilajul din fereastră de Dan Bițuică și pe care îl recomand. Din cărțile citite, aș recomanda Taina Marchizului de Aurelia Chircu, DAN de Adrian Năstase, Barion – lupul Dianei Boitor, Confort Inconfortabil de Alexandra Ștefan, Învățăturile lui Belial de Vlad Tudosie și o plăcere vinovată – seria Katarina de Anastasya Sashenka. Am o listă atât de lungă de cărți care mi-au plăcut, încât aș putea scrie zile în șir la ea. Uite, de exemplu, Recviem pentru umbre e o carte pe care acum o recomand, deși la prima citire a trecut pe lângă mine ca trenul pe lângă canton. Am lăsat chiar o recenzie nepotrivită, pentru care, profit acum de ocazie să îmi cer scuze față de autoare. Promit să mă revanșez cu noile impresii, de la a treia lecturare.

 

Cum crezi că se descurcă piața de carte în România zilelor noastre? Ce crezi că îi lipsește sau trebuie îmbunătățit?

 

Grea întrebare. E posibil să greșesc, dar o să-mi asum. Cred că piața de carte s-ar descurca mult mai bine, dacă între autor, editura și cititor ar exista o conexiune și o comunicare în care toți trei să se înțeleagă. Cititori sunt, poate nu la fel de mulți ca în alte țări, dar sunt, numai că, atât timp cât există edituri care nu fac deloc promovare, șansele ca autorii respectivi să ajungă la public sunt zero și așa se pierd autori buni, care chiar merită să fie citiți.  Dacă punem la socoteală și transferul de PDF-uri, un aspect care pe mine mă deranjează peste măsură, piața de carte are de suferit și totul se întâmplă în detrimentul autorilor.

 

Ai o întrebare la care ai vrea să răspunzi, dar nu ți-o pune nimeni, niciodată? 

 

Nu e neapărat o întrebare, e mai mult o afirmație care m-a contrariat puțin și care, cred eu că ar face lumină inclusiv în cazul celor care fac trafic de PDF-uri. Mi s-a spus de curând că un scriitor „scrie din pasiune, pentru sufletul lui”. Am să răspund, atât pentru cititori, cât și pentru editorii care fac astfel de afirmații. Foarte de acord că scriu pentru sufletul meu, dar pentru asta era suficient să le țin la sertar sau să le dau prietenilor să le citească. Prietenii le citeau și electronic sau trase la xerox, fără să fie necesar să investesc în publicare și știm că nu vorbim de sume mici. Am ales să public tocmai pentru că vreau să fiu citită și de alte persoane, care nu mă cunosc și îmi doresc feedback pe munca mea. Metaforic, aș spune că nu vreau ca „sufletul meu” să fie acoperit de praf pe rafturile editurii și nici n-am afirmat vreodată că sufletul meu e gratuit. Dacă aș fi vrut să fiu citită gratuit, aveam pentru asta Wattpad sau puneam personal PDF-uri online. Tocmai de aceea, am făcut o schimbare și am ales să lucrez cu oameni care înțeleg tot ce înseamnă publicare și așteptările autorului, făcând mai mult decât să asigure editare, corectură și intermediere între tipografie și autor.

 

Un gând de încheiere? Ce ai dori să le transmiți cititorilor acestui interviu?

 

În primul rând, aș vrea să le mulțumesc pentru că m-au citit și mi-au lăsat o părere sinceră, bună sau mai puțin bună, pentru că m-au ajutat să am încredere în mine și să evoluez. Le-aș spune doar să fie mai moderați și mai suportivi, în ideea în care există loc sub soare pentru toată lumea. Nu toate genurile sunt pentru toată lumea și nici toate cărțile pentru toți cititorii, iar faptul că se aruncă cu bolovani în anumiți scriitori doar pentru că scriu un gen mai controversat nu ajută pe nimeni. Cred eu că, în prezent, copertele sunt suficient de explicite și există atât de multe recenzii, încât cu greu ajungi la o carte care să îți displacă atât de mult încât să fie necesar valul de hate care apare online. 

Mulțumesc!

Dragilor, pe Amalia o găsiți aici.