De unde pana mea isteria?

Cat and Mouse #1

Haunting Adeline

H.D. Carlton

⭐⭐⭐

Nu citesc dark romance în mod obișnuit, dar asta nu înseamnă că nu pot aprecia o carte bună din acest gen, iar când o fac, e clar că am nevoie de acel kick de adrenalină după ce prea multă soropoșenie romantică mi-a amorțit simțurile literare. 

Au fost câteva fete care m-au întrebat dacă sunt OK la căpuț de am ales să încep seria asta, iar motivul este cât se poate de simplu - pe lângă faptul că încă n-am găsit vreo carte care să mă dezguste sau mă șocheze -  ceea ce n-ar însemna neapărat un lucru rău despre lucrarea respectivă, ci poate ar spune multe despre faptul că am un stomac destul de rezistent.

ATUNCI DE CE?

Am hotărât s-o citesc pentru a înțelege isteria din jurul acestei serii. Ei bine, am terminat primul volum și tot nu înțeleg isteria. Cine știe, poate îmi schimb impresia după volumul 2... E un dark romance banal, cu mai nimic diferit față de altele pe care le-am citit în ultimii 15-20 de ani. 

PE SCURT...

Adeline mi se pare un personaj plat, cu o gândire mult prea simplistă pentru o scriitoare cunoscută, cât despre titulatura auto-impusă de maestră a manipulării... jur că nu i se potrivește deloc. Mi-a plăcut de Zade în schimb, un personaj masculin destul de complex, iar o altă surpriză plăcută a fost lipsa sindromului Stockholm, atât de des întâlnit în genul ăsta de scrieri.

Povestea o urmărește pe Adeline, care investighează moartea bunicii sale, aparent ucisă de un stalker care o urmărea de ani de zile. Într-un mod tulburător, Adeline ajunge să fie urmărită la rândul ei de un stalker obsedat de ea, dragul de Zade. Relația dintre Adeline și urmăritorul ei este complexă și plină de tensiune, iar sentimentele dintre ei par să fie mai "normale" decât ar trebui, deși promit că nimic din această poveste nu este normal.

ASTA CRED EU...

În fine, o stea am scăzut-o din start pentru corectura precară pe alocuri și traducerea ciudată. "Pulică-Sulică" mi-a provocat un hohot forțat pentru lipsa de creativitate a traducatoarei... există cuvinte mult mai elocvente în limba română. Și am mai scăzut o stea pentru lipsa de originalitate a unei povești de la care aveam așteptări mai mari, pentru că sunt sigură că chiar dacă aș fi citit cartea în engleză, eu aș fi avut aceeași părere.

Nu pot să spun că mi-a plăcut, dar nici că mi-a displăcut, așa că întreb: De unde pana mea isteria?

Voi ați citit-o?